Istoric

De la Infiintare pAna la Marea Unire

Istoria Colegiului National „Coriolan Brediceanu” începe în anul 1837 când, la data de 9 octombrie, au avut loc festivitatile de deschidere a primului gimnaziu din oras, într-o cladire construita, prin contributia cetatenilor, pe „un teren de 170 stânjeni patrati pe partea germana a orasului, la capatul podului”.

Cursurile încep efectiv în ziua de 11 octombrie 1837, cei patru învatatori apartinând Ordinului calugarilor minoriti. Limba de predare a scolii a fost limba latina, gimnaziul functionând cu clasele I-IV. În 1847, s-a luat hotarârea de înfiintare a claselor a V-a si a VI-a, „ridicând gimnaziul mic la gradul de gimnaziu mare”. În anul scolar 1847-1848, scoala a fost frecventata de 118 elevi.

Dupa înabusirea revolutiei de la 1848, cursurile gimnaziului lugojean vor fi suspendate în anii 1851-1856, perioada în care cladirea liceului a fost folosita ca spital militar.

În toamna anului 1856 se redeschide clasa I gimnaziala, iar în anii urmatori si celelalte clase, trecându-se la limba germana, ca limba oficiala. Predarea se face pe specialitati, fiind adusi profesori din alte regiuni ale imperiului. Scoala are caracter de gimnaziu public, introducându-se si limba populatiei majoritare, la început ca studiu facultativ, apoi obligatoriu pentru elevii români.

Din 1861, gimnaziul lugojean devine scoala maghiara, iar în 1876 se transforma în liceu real cu 8 clase. În aceasta perioada, se pun bazele unei biblioteci, se înzestreaza scoala cu material didactic si se lanseaza ideea de a se acorda ajutoare materiale elevilor merituosi si saraci. Totodata, conform politicii de maghiarizare din perioada dualismului austro-ungar, este îngradita predarea limbii române. În acest context, un numar de elevi români au înfiintat, în 1884, o societate de lectura care a avut si o biblioteca, tinuta într-o chilie la scoala din apropierea bisericii ortodoxe; descoperirea acestei activitati a dus la excluderea lor din toate scolile din Ungaria.

În 1896, liceul se muta în actuala cladire, dar continua si se înaspreste politica de maghiarizare, extinzându-se si în scolile confesionale. Ziarul „Drapelul” din 24 februarie 1901 relateaza despre o perchezitie realizata de directorul scolii în locuinta unor elevi, acestia fiind „acuzati” ca citesc carti românesti si au haine în culori nationale românesti. Cu toate aceste conditii vitrege, destui tineri români frecventeaza cursurile liceului lugojean, multi reusind si la examenul de maturitate.

De la Marea Unire la reforma comunista

Dupa realizarea Marii Uniri din 1918, Consiliul Dirigent din Transilvania a decis, în 1919, „nationalizarea” a 28 de licee de stat, printre care si liceul din Lugoj. Astfel, liceul catolic maghiar se transforma în liceu românesc cu profil real-modern, primind numele marelui luptator pentru drepturile românilor, Coriolan Brediceanu.

În ziua de 5 iunie 1919, dr. Victor Bârlea, în calitate de comisar al Consiliului Dirigent, a luat în primire cladirea liceului de la administratia maghiara, devenind si directorul scolii. Presa vremii a retinut framântarile legate de transformarea scolii, mentionând numirea de noi profesori (Virgil Simonescu, Aurel Peteanu, Ion Vidu si altii), dezbaterile privind limba în care sa se studieze, organizarea unui curs de limba româna pentru elevii neromâni. În „Drapelul” din 12 iulie 1919, este publicat un vibrant apel: „Români dati-va copiii la scoala!”, semnat de dr. V. Bârlea, iar un articol care relateaza despre înscrierile la liceu se încheie cu îndemnul: „Veniti, veniti, cu totii la lumina!”.

La 4 octombrie 1919 se deschide noul an scolar, numarul elevilor înscrisi fiind: 229 elevi ordinari si 35 particulari, corpul profesoral fiind format din 15 profesori. Elevii cursului superior de liceu au înfiintat, imediat dupa 1 Decembrie 1918, Societatea de lectura „Mihai – Voda Viteazul” care, un an mai târziu, va deveni societatea oficiala a liceului, „Mihai Viteazul”, sub conducerea prof. dr. I.N. Bolboca; la 1 decembrie 1919, societatea „a dat la liceu o festivitate frumos reusita”.

Societatea de lectura „Mihai Viteazul” a editat, în 1921, revista „Muguri”, care însa si-a încheiat aparitia dupa al doilea numar. Însa, la 1 noiembrie 1928 apare o noua revista a societatii, „Primavara Banatului”, cu sprijinul si contributia deosebite ale prof. dr. Aurel E. Peteanu. În revista, au aparut primele creatii literare ale Doinei Peteanu, semnate cu pseudonimul Any Od.

Presa interbelica relateaza despre multe activitati cultural-artistice organizate de elevii Liceului „Coriolan Brediceanu”, printre acestea am retinut Festivalul datinelor de Craciun, serbarile „de fine de an”, expozitii de desene si pictura. De asemenea, pentru concursul de coruri si dansuri ale Societatii „Tinerimea Româna” din aprilie 1938, Liceul de baieti „Coriolan Brediceanu” si Liceul de fete „Iulia Hasdeu” si-au reunit fortele într-un cor compus din 110 persoane si o formatie de dansuri populare; elevii si elevele din Lugoj au participat si la concursul de costume, concurând si la „Româna, Istorie, Religie si Strajerie”.

În anii interbelici, Liceul „Coriolan Brediceanu” si-a câstigat un mare prestigiu, atât prin rezultatele foarte bune obtinute de elevi la bacalaureat si la diverse concursuri, cât si prin activitati culturale sustinute în oras. Ca urmare, la liceul lugojean se înscriu candidati din oras, dar si din localitatile apropiate, chiar si din alte judete; admiterea în liceu se facea printr-un „examen de primire”, format din trei probe.

Datorita competentei si daruirii profesorilor liceului, elevii au avut parte de o instructie si educatie de înalt nivel, fapt dovedit prin rezultatele obtinute la examenul de bacalaureat; astfel, în anul 1933, 80% din absolventii liceului au promovat acest complex si dificil examen.

Pentru asigurarea conditiilor necesare elevilor din alte localitati, a fost închiriat vechiul hotel „Concordia” care va fi transformat în internat, având o capacitate de 96 elevi. În 1934 s-a dat în folosinta noul internat al liceului, construit în curtea liceului (astazi este corp al scolii si gazduieste clasele de gimnaziu).

În ziua de 31 octombrie 1937, într-o atmosfera de solemnitate si entuziasm, a fost dezvelit monumentul cu bustul patronului scolii, Coriolan Brediceanu. Realizat de sculptorul Radu Moga, din initiativa prof. dr. Aurel Peteanu, monumentul a fost asezat „pe malul Timisului, în fata focarului de cultura româneasca care-i poarta cu mândrie numele”.

Tot în perioada interbelica a început organizarea unor întâlniri ale absolventilor liceului la 10 ani de la încheierea studiilor liceale, acest eveniment devenind o traditie care se mentine si astazi.

Anii 1940-1948 poarta amprenta evenimentelor grave în care este prinsa si România: razboiul, instaurarea puterii comunistilor. Scoala s-a confruntat cu instabilitatea corpului didactic si a conducerii , determinate de schimbarile politice; astfel, în 1940 a fost instalat un director membru al Miscarii Legionare, care însa a fost schimbat dupa câteva luni.

Elevii liceului au organizat serbari scolare la Spitalul Militar si la Spitalul de Raniti; din initiativa directorului, prof. A. Peteanu, a fost organizata Colonia de Vara pentru elevii refugiati, acestia prezentând serbari la Lugoj si la Faget.

Perioada comunista

Dupa reforma învatamântului dupa model sovietic din 1948, Liceul „Coriolan Brediceanu” a devenit scoala medie, durata învatamântului preuniversitar reducându-se la 11 ani, apoi la 10 ani, renuntându-se si la împartirea pe sectii – reala si umana. În anul 1952 se înfiinteaza sectia germana (clase cu predre în limba germana), primii absolventi (în numar de 23) ai acesteia fiind în anul 1955. De asemenea, în perioada 1955 – 1977 a functionat si sectia maghiara.

În anii 1960, liceul se va numi Liceul Nr. 1, la finalul acestei perioade reluându-si numele care l-a consacrat: Liceul „Coriolan Brediceanu”. În 1977, prin decret este transformat în Liceul Industrial „Coriolan Brediceanu”, patronat de Întreprinderea de Utilaje de Ridicat si Transportat Lugoj; pe lânga liceu – curs de zi si seral – cu profil mecanic si electrotehnic, functioneaza acum scoala profesionala, pentru meserii ca lacatus, electrician, mecanic etc., si scoala de maistri. S-a reusit mentinerea unei clase cu profilul matematica-fizica, în care se concentrau cei mai buni elevi din Lugoj si localitatile din jur.

Si în aceasta perioada, elevii liceului au obtinut rezultate foarte bune la examenele de bacalaureat si de admitere în învatamântul superior; an de an s-au obtinut premii la olimpiadele pe discipline de învatamânt, la concursurile cultural-artistice si sportive.

În anul 1987, Liceul „Coriolan Brediceanu”a sarbatorit 150 de ani de la prima atestare documentara; la festivitati au participat sute de fosti elevi, începând cu seria 1937.

Din nou în democratie

Dupa caderea regimului comunist, liceul va redeveni Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu”, cu sectiile reala si umana. Totodata, din 1990 functioneaza gimnaziul (clasele V-VIII) cu elevi selectati de la scolile din oras; s-a înfiintat si o scoala postliceala cu profilul analist programator.

Pe baza rezultatelor deosebite obtinute în primul deceniu postcomunist, liceul a devenit Colegiul National „Coriolan Brediceanu”, iar în anul 2007 a primit titlul de „Scoala Europeana”.